Satan Klaus vine cu două săptămâni mai târziu decat Santa Claus.

Cel puţin în cazul Satan Klaus Metal Party numărul 3, programată iniţial pentru a doua jumătate a lunii decembrie 2009. Acest eveniment a avut până la urmă loc sâmbătă, 9 ianuarie 2010, motivul principal al amânării fiind dificultăţile întâmpinate întru obţinerea vizelor pentru trupele din Republica Moldova: Abnormyndeffect (headlinerii serii) şi KA.DINGIR.RA (ambele trupe fiind la egalitate în competiţia „Cel-mai-dificil-de-reţinut nume de trupă din amintirea recentă").

Deşi ora de începere stabilită a fost 18, concertul a început spre ora 19, la ora anunţată nefiind permis nici măcar accesul în sala de concert (subsolul clubului Fire din Bucureşti). Fiind sâmbătă seara nu cred că se grăbea nimeni, însă când este vorba despre un concert ce cuprinde 5 trupe, deci nu chiar scurt, este în general mai frumos să şti că te încadrezi în timp şi nu pierzi o noapte întreagă acolo. Din fericire probele de sunet au fost scurte, iar „ostilităţile" s-au încheiat până în ora 23.

Eu aşteptam cu nerăbdare să îi văd/ ascult pe orădenii co- headlineri de la Spiritual Ravishment, de care auzisem în repetate rânduri lucruri foarte bune. În afară de ei şi de Abnormyndeffect, pe care i-am mai văzut o dată în Live Metal Club, restul trupelor reprezentau o necunoscută pentru mine şi Dan. Mai auzisem lucruri bune de la mai multi fani die- hard ai Pavilionul 32 (o trupă de Crust/ Punk/ Fast Hardcore). Crustul ăsta am înţeles de la persoane mai docte decât mine că reprezintă un Punk foarte rapid spre Spitcore.

În primul şi în primul rând vreau sa menţionez că luminile de pe scenă mi-au dezlipit retina. Erau foarte puternice, şi când se mai porneau şi luminile albe, intermitente pe... „luminat", drept bonus camera video se defocusa. Aşadar, nu vă miraţi de filmările înceţoşate pe alocuri.

Agitaţia a început cu prima trupă, Vile Obsession din Iaşi. Deathcore/ Grindcore. De remarcat vocalul, care scotea nişte sunete foarte „dubioase", o trupă bazată mult pe armonice şi pinchuri, mi-a plăcut cum au sunat deşi cam „extremi" pentru gusturile mele. Ca o paranteză, mie în general îmi place să pot măcar deduce versurile unei melodii, nu am probleme cu Death/ Black sau chiar -core, dar când dau de Grind pasiunea pentru Metal începe să mă părăsească.

Aşadar un recital bun şi închegat de la Vile Obsession, din păcate relativ scurt. Au fost urmaţi pe scenă de către KA.DINGIR.RA (gurile rele din public interpretând numele lor drept „Ca din ghenă" atunci când s-au prezentat). Mie mi-au plăcut cam cel mai mult din primele trei trupe, un death metal mai degrabă „brutal" decât „tehnic", cu un singur minus poate, melodiile atât de lungi încât deveneau repetitive. Dacă nu filmam şi nu mă aflam sub scrutinul prietenei (care nu „serveşte" astfel de genuri muzicale şi „manifestările" aferente lor) aş fi dat şi eu niţel din „pleată" la ei, ca în vremurile bune.

Pavilionul 32 erau aşteptaţi cu sufletul la gură de către public, iar o dată cu recitalul lor s-a dat „oficial" startul şi la mosheala, crowd surfing şi alte activităţi conexe. Respectiva formaţie e creat o atmosferă de zile mari, punctată de melodii cu mesaje puternice, de o lungime record (aproximativ 50 de secunde de căciulă) şi comentarii spumoase între cântece (nu beneficiau ele de un vocabular prea bogat, însă erau de efect).

Spiritual Ravishment, adică, în propria descriere, Extreme Death Metal. O oarecare înclinaţie şi spre Deathcore sau Groove Metal aş spune, cu influenţe şi din Sepultura sau Soulfly. Atmosfera a fost de zile (nopţi) mari, publicul deşi parcă mai rărit s-a desfăşurat aşa cum a ştiut / putut mai bine. Deja în faţă nu mai puteam ajunge cu camera video intactă, aşa că materialul este preluat mai din spate, de la o distanţă sigură de „măcel". La astfel de concerte este eficientă amenajarea unei zone speciale pentru presă de unde se poate filma şi fotografia fără a pierde vreun membru sau organ vital.

Abnormyndeffect şi-au răsplătit fanii cu un concert în forţă, punctat de comentarii în deliciosul accent basarabean. Cei care doresc să vadă mai mult material video marca MusicHub cu această trupă, poate urma acest link.

Concertul s-a terminat regulamentar, până în ora 23, şi a fost urmat de binecunoscuta rockotecă a lui Lenţi Chiriac, eveniment de acum obişnuit pentru serile de sâmbătă în clubul Fire. Dorim să îi mulţumim pe această cale lui Coro şi organizatorilor Axa Valahă pentru invitaţia la concert şi aşteptăm cu nerăbdare şi alte manifestări de profil.

Un articol realizat de Livius